Pentru cei obositi de cuvinte

Regizorul nostru preferat, Radu Afrim, este pasionat de fotografie.
Blogul sau este dedicat exclusiv artei fotografice.

Intrati in universul tipic Afrim, dominat de teme ca
alienarea si maladivul, aici.

Bizar Provocator Genial Demential - Radu Afrim prin ochii altora (I)

"Afrim este prin excelenta un nonconformist, spectacolele lui sunt colorate si vii." - Cristi Popa, actor


"Spectatorilor de teatru Radu Afrim le este deja foarte familiar prin spectacolele lui provocatoare estetic, prin umorul cînd fin şi ironic, cînd cald şi uman şi prin personajele foarte vulnerabile şi fascinante prin asta. Este de înţeles astfel de ce Radu , pe lîngă atenţia criticilor de teatru şi deja un premiu UNITER pentru regie, primit anul trecut, atrage grupuri de admiratori, mai ales tineri, care găsesc şi violenţa, şi tandreţea, şi urîtul, dar şi sensibilitatea în spectacolele lui.

Nici cei de alte vîrste însă nu se dau la o parte. După reprezentaţia sa cu „joi.megaJoy” de la Festivalul de teatru din Sibiu, de anul trecut, două doamne discutau despre ceea ce văzuseră. „Ştii, eu mă tot gîndeam să-mi deschid o dată un azil pentru bătrîni”, zicea una dintre ele. „După ce am văzut spectacolul, oricît de simpatici erau, parcă mi-a mai trecut”.

Prin spectacole ca „Plastilina”, „Krum” sau „Inimi cicatrizate”, montate de la Ploieşti la Timişoara şi Constanţa, Radu fascinează, produce reacţii, pune pe gînduri." - Gelu Vlasin, poet


"E talentat, iconoclast, egocentric. Cand renunta la ultima caracteristica spectacolele ii ies bine. Accepta sa-i spui ca nu ti-a placut, fara sa-ti doreasca moartea." - Magdalena Boiangiu, critic

"Radu Afrim nu este un artist care-şi instalează spectatorul în scaun şi-l lasă se bucure de expunerea teatrală a sentimentelor curate şi a luptei lor pentru afirmare: el arată mereu aspectele sordide ale vieţii, descrise amănunţit, oameni umiliţi, reduşi la condiţia lor elementară de aparate digestive sau erotice. El se situează mereu în acele locuri de unde viaţa devine extrem de greu nu doar de iubit, ci şi de suportat. Izbuteşte, cînd din aceste elemente construieşte fragilul univers paralel al aburilor de inocenţă, al aspiraţiilor spre adevăr prin care lumea dispreţuită a marginalilor concurează cu cea sigură de sine a lipsei de întrebări." - Magdalena Boiangiu, critic

Homo singularis - Radu Afrim in dialog cu sine

"E oarecum un lux să vorbim despre un artist, despre mine sau ce sunt eu. Eu m-aş defini ca un tip care se simte incomod cu el însuşi ca artist, tocmai pentru că îmi dau seama că uneori sunt cuminte şi nu vreau să fiu cuminte, uneori plac prea multor oameni, şi nu vreau să plac prea multor oameni, uneori îmi plac chiar mie, ceea ce este de-a dreptul criminal.

Din cauza aceasta eu, ca artist, am probleme mari cu mine. Uneori mi se pare că nu sunt implicat în realitate pe cât ar trebui şi cât ar trebui să fiu implicat."

"Nu e în mine mai multă copilărie decât în actorii cu care aleg să lucrez. Cei care n-o conţin nu se simt atraşi de lucrul cu mine. Ne despărţim după 2-3 repetiţii. Există atâţia alţi regizori cu care aceştia pot face performanţă!"

"Nu am ales teatrul, ci spectacolul. Teatrul ma plictiseste adesea. Deja se stie. Sa vrei sa spui cit mai mult prin cuvinte, asta e maladiv. E suspect. Asta cind ai la indemina trupuri, lumini si privirea oamenilor din scena."

Radu Afrim - L'enfant terrible al lumii teatrale romanesti

Regizorul spectacolului "Povesti despre nebunia (noastra) cea de toate zilele" este Radu Afrim, unul dintre cei mai apreciati si controversati regizori romani contemporani. A absolvit Facultatea de Teatru / regie (2000) şi Facultatea de Litere / română-franceză(1995) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj.

Iata cateva repere (auto)biografice:

1. Se naşte la în orăşelul transilvan Beclean pe Someş. Copil: face studii de desen cu Elvira Făgărăşan. (o profesoară extravagantă din oraş care la începutul anilor '70 îi arată tabloul "Femeia care plânge" de Picasso). Tot atunci descoperă în biblioteca unchiului său (profesor de mate) cartea "Istoria ilustrată a picturii. 1000 de reproduceri în culori". Îşi petrece o vacanţă întreagă uitându-se în carte. Colecţionează pachete de ţigări. E fascinat de ţigările "Neferititi".

2. Adolescenţa: cursuri de pictură cu Elena Pop şi Marcel Lupşe. Îşi termină liceul (electrotehnic) în chinuri. Profesorul de fizică îl mută în ultima bancă pentru a putea copia la teze. Se pregăteşte pentru Arhitectură şi dă examen la Arte plastice. Face armata (un an şi patru luni) şi apoi intră la Litere. Bursa Tempus la Bruxelles unde primeşte un aparat de foto Pentax de la un prieten. Primele fotografii. Vizitează câteva ţări europene făcând autostopul. Nu merge la cursurile Universităţii Libere din Bruxelles decât accidental. Merge la Marea Nordului în extrasezon (Ostende).

3. În timpul facultăţii de Teatru predă limba română la 5 şcoli din Cluj. (ultimii doi ani la Waldorf). E angajat la Teatrul Naţional Târgu Mureş, dar Mircea Zaciu îi scrie într-o scrisoare " nu te văd bine în târg. Încearcă să-ţi iei zborul spre capitală sau chiar mai departe".

Spectacole:

2005
America-ştie-tot / Nicole Duţu, Teatrul Luni de la Green Hours, Bucureşti

2004
David's Boutique / Radu Afrim, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf. Gheorghe
Mansardă la Paris cu vedere spre moarte / Matei Vişniec, Teatrul Naţional, Cluj
Plaja / Peter Asmussen, Teatrul Maria Filotti, Brăila

2003
Nevrozele sexuale ale părinţilor noştri / Lukas Barfuss, Teatrul Toma Caragiu, Ploieşti
De ce fierbe copilul în mămăligă / Aglaja Veteranyi, Teatrul Odeon, Bucureşti
Kinky ZoOne / Radu Afrim & co, Teatrul Luni de la Green Hours, Bucureşti
Trei surori, scenariu (ne)firesc de liber după Cehov, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf.Gheorghe

2002
Diogene, câinele / Dumitru Solomon, Jeune Theatre National şi Maison Antoine Vitez, Paris
Îngerul electric / Radu Macrinici, Teatrul ACT, Bucureşti
Alge. Bernarda's House Remix după Lorca, Teatrul Andrei Mureşanu, Sf. Gheorghe

2001
no mom's land / după Samuel Beckett, Teatrul Luni, Bucureşti
eurOcean café / Saviana Stănescu, Gianina Cărbunariu, Radu Macrinici, Ştefan Caraman, Grange de Dorigny theatre, Lausanne (Elveţia)

2000
Job / după Raymond Jean, Teatrul Naţional Tg. Mureş
Infanta. Mod de întrebuinţare. / Saviana Stănescu, Teatrul Ariel Underground, Tg.Mureş.
BluEscape / după Laurie Anderson, Casa Tranzit, Cluj. (marele premiu la festivalul de teatru Grange de Dorigny, Lausanne)


Expoziţii de fotografie:

Oil of Angels (Karlowy Vary 2001, Cluj 2002)


Festivaluri:

Festivalul Naţional de teatru "I.L.Caragiale" (ultimele 3 ediţii)
Festivalul "new life", Baltic House Theatre, Skt.Petersburg / Rusia
Festivalul "journees theatrales de Cartage", Tunis / Tunisia
Festivalul "grange de dorigny", Lausanne / Elveţia
Festival de teatru, Banja Luka /Republica Sârbska
Festivalul de nouă dramaturgie europeană, Wiesbaden / Germania
Festivalul de teatru,Trabzon / Turcia
Festivalul de teatru, Nitra / Slovacia